Plimbare, planuri

Azi ma simt ca in concediu. Spre impunatoarea cladire de birouri in care imi petrec aproape toata ziua (in fiecare zi!), te indruma o strada care este galbena acum si de o liniste incapatoare. Ea m-a insotit in plimbarea mea de pranz si m-a facut sa cred pentru o clipa ca ma aflu in orasul meu natal. Acolo, duminica dupa-amiaza toata lumea isi face siesta in casa, in spatele usilor metalice inchise, iar toamna colorata mai poate sa intre doar pe geam. Astfel mirosul anotimpului se impleteste rusinos pe aromele de mancare gatita iesite din ochiurile de bloc. Este momentul in care rascolesti cu varful bocancului frunzele moi si rosii care imbraca strada, si te uiti in sus, la cerul albastru deschis, si zambesti. Imi place mult sa merg pe jos. 🙂

In scurta-mi plimbare mi-am revizitat foarte renovata facultate, am asistat la aceleasi interminabile discutii dintre secretare si studenti, iar la final, am plecat de-acolo fara sa fi rezolvat ceva (desigur!), doar cu vorba lui Eminescu in gand: “toate-s vechi si noua-s toate”! Insa am facut un ocol apreciabil ca sa miros cartile noi dintr-o librarie si am si plecat victorioasa cu una sub brat (“Despre dragoste si intuneric”-Amos Oz – pentru ca mi s-a parut luminoasa ca ziua de azi) asa ca am planuri mari pentru noua mea biblioteca. Sunt nerabdatoare! 🙂

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: