Cele doua femei

“Astazi este ziua mea, iar peste patru zile voi muri. Nu sunt dezamagita, stiam demult si sunt pregatita. Cred ca o sa las o scrisoare in urma mea drept dovada a trecerii mele prin lume. O sa imi ajunga patru zile ca sa imi regasesc viata printre cuvinte? Poate mai bine ar fi sa ma uit la un film, sa fac dragoste si sa stau la cafea intr-una din dimineti, alaturi de prietenul meu cel mai bun. Exista o ultima zi perfecta? Soarele ma binedispune si stiu clar ca as vrea sa fie o zi cat mai insorita. Am 27 de ani. O bucata mica de om se uita la mine cu niste ochi mari si negri care inca nu ma vad. Oare o sa ma ierte? Imi poarta semnatura pe buze si lacrimile in gandurile viitoare. STIU ca o sa ii placa mult soarele. Genele mele i-au transmis tot, iar intr-o zi va scrie si ea o scrisoare – o scrisoare deschisa catre lume. Acesta este testamentul meu.”

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: