Schimbari

Schimbari. Cobor repede scarile din pasajul de la Universitate cu gandul la rulourile cu spanac de la Gregory’s si ce vad? In loc de cafeaua Julius Meinl sau de cartofii prajiti de la Mac, numai plase de sarma, santier si praf mult. Am ridicat din umeri, resemnata, si mi-am continuat drumul inghitind in sec dupa rulouri. Tot saptamana asta, am avut parte de schimbari si la serviciu. Un coleg s-a mutat la alt departament contribuind astfel la scaderea testosteronului din “gradina” noastra, iar eu i-am preluat biroul aflat intr-un loc mai ferit de geam si deci mai calduros. Pentru mine, daca as putea sa umblu cu un cuptor atasat permanent de orice parte mobila a corpului (nu as putea sa zic care ar fi aceea! :P), ar fi ideal. In mod normal, nu mi-as fi parasit pozitia de la birou. Am un fel de superstitie ca omul isi pune in asa masura amprenta pe locul in care a petrecut majoritatea timpului incat atunci cand cineva nou il preia, preia practic si din imaginea sau obiceiurile celui de dinainte. Dar poate demult era necesar sa imi schimb karma, asa ca nu pot sa privesc mutarea mea decat ca pe ceva pozitiv. Si iata ca primul semn ca incepe sa imi mearga bine n-a intarziat – mi-a fost schimbat calculatorul cu unul mai puternic, mai patratos si mai negru. Unitatea veche dadea concerte in fiecare dimineata – instrumentul preferat: cooler-ul – iar pentru pauze, trebuia manevrat manual, cu varful ascutit al unui pix. Well, ma obisnuisem cu exercitiul si chiar imi era drag huruitul. Acum, biata unitate sade despuiata pe biroul meu vechi si se uita cu repros la mine. Trecand la alte schimbari notabile din viata mea: soferii de pe 335/330 au alta atitudine. Ei bine, am avut parte zilele astea, numai de soferi buni la suflet, milosi la suferintele calatorilor astfel incat sa ii elibereze cu prima ocazie din iadul de dinauntru si suficient de nesimititi incat sa se bage pe linia de tramvai sau pe contrasens numai ca sa ajunga mai repede in statie si sa depaseasca aglomeratia. De obicei, exact in zilele in care am treaba la serviciu si ma grabesc sa ajung, exact atunci se intampla sa fie cel mai aglomerat pe cele trei statii de autobuz pe care le am de parcurs pana la metrou; exact atunci nimeresc numai soferi constiinciosi care deschid usile doar atunci cand ajung in statie si care respecta la sange toate regulile de circulatie; exact atunci imi vine mie sa ma dau mai abitir cu capul de geamul masinii de nervi si oftica. Dar de cand am alta karma, si soferii de pe 335/330 au inceput sa faca fapte bune. Blondul este si el influentat de schimbarile care se petrec cu mine. Daca in mod firesc, pana acum cel mai probabil era sa pierdem bani din diverse motive dintre care neatentia si nepasarea mea erau esentiale, iata ca acum gasim bani pe jos ca si cum cineva misterios ar fi vrut sa faca o fapta buna stiind impasul in care ne aflam. Intr-adevar, nu am gasit suficient de multi bani incat sa iesim de tot din impas, dar a contat mult. So la cat mai multe schimbari in bine, pentru toata lumea! 😉