Paine, circ si dinozauri

Pentru ca nu imi regasesc cursivitatea in vorbirea curenta, ma straduiesc macar in scris … desi simt ca nici aici nu-mi mai iese. 😦 Ori trec printr-o perioada proasta, ori toata tevatura asta de 8 martie m-a cam luat prin surprindere. Am avut un weekend nesperat de plin si poate a fost legat si de ziua femeii. Vineri seara am baut o bere la “Cai verzi pe pereti” – traducere libera pentru “Green horses” – exact locul unde anul trecut era “Coolise”. Am gasit: atmosfera schimbata, intinerita, dar la fel de mult fum, un meniu format numai din bauturi, plata dupa fiecare comanda in parte – ca la bar, un subsol care inainte nu exista si care probabil se vrea club, plus cai verzi desenati pe pereti alaturi de copii din picturile lui Klimt – noi am stat la masa de langa “Sarutul”. 🙂 Sambata dupa-amiaza am fost luati pe sus – mai precis cu masina 😛 – de catre prietenul care are “Fundatia” lui Asimov si care – m-am convins acum! – are mai mult de doua enciclopedii in biblioteca… ca sa fie clar pentru toata lumea!  😉 Tot el are si pasiunea fotografiei asa cum altii au “blogoree” (sic!), deci nu putea rata oasele argentiniene de dinozaur aduse la Antipa. Astfel ca inarmati cu aparatul foto in mana si cu pixul in gand, dupa un oarecare ocol, am ajuns la muzeu. Am platit 11 lei biletul pentru o jumatate de etaj plin doar cu cateva schelete de dinozaur facute din gips (?!?!), pentru o proiectie scurta si repetitiva a unor imagini cu dinozauri ce scoteau zgomote infricosatoare dar nu speriau pe nimeni, pentru niste galeti de nisip aruncate ici-colo si pentru un desen colorat in mod clandestin – eu fiind in afara varstei de concurs (participau doar copiii!) si de aceea un real pericol pentru slujba paznicei hartiilor colorate in cazul in care aparea doamna directoare. 😛 In rest, marele muzeu a ramas la fel de impresionant ca acum zece ani, cand l-am vazut ultima data, si merita vizitat oricand – blondul a fost incantat, iar eu am putut sa admir una bucata iac mare impaiat in vitrina. 🙂 Dar dupa nenumaratele colectii de pietre, roci, animale impaiate, insectare, manechine imbracate in stil aborigen, panouri explicative despre evolutia pamantului si a regnului animal, tot ce ramasese din noi ca specie “homo sapiens” era doar o imensa foame. 😐 Asa am ajuns la un restaurant cu specific turcesc din apropiere si ne-am desfatat cu ayran si cu un fel de placinta de carne, cu cascaval si cu sos de rosii si iaurt pe deasupra… am retinut ca se numea ceva cu “betty”… in orice caz, a fost foarte bun. 🙂 Apoi ca sa ne potolim si setea – de bere, desigur! – am facut o oprire si la o pizzerie relativ noua din Tei. Am primit flori, am vorbit despre frig, concedii si schi, am facut planuri si am luat decizii mari – de azi ma duc la aerobic! 😀 – iar blondul s-a uitat la meciul “Stelutei” si a fost bucuros. Duminica am avut bilete la Circ. Ne-am dus acolo cu gandul ca va fi o experienta noua si am plecat cu sentimentul ca suntem inca niste copii si ca nu e nimic nou in asta. Am ras la dansul alunecator al albinutelor din trupa “Ciucureii veseli” – cum sa nu tii minte un asa nume?!?, la clovnii impiedicati, cu nas mare si rosu, ne-am speriat de acrobatii care pareau sa se prabuseasca in orice moment dar se salvau la limita – minunat dansul lor aerian pe melodia “Roxeanne” din “Moulin Rouge”! -, am stat cu sufletul la gura atunci cand unul din lei nu vroia sa urce pe postamentul indicat de Stefan-dresorul si am rasuflat usurati cand dupa 5 minute, leul alb a cedat in sfarsit si am suspinat plini de admiratie in fata mongolilor calareti – pe cate doi cai odata, care treceau pe sub burta cailor ca si cum ar fi facut simple tumbe. Ce nu a fost frumos nu vreau sa mentionez pentru ca prea mi-a ramas in suflet rasul copiilor… 🙂 Si pentru ca preocuparile noastre din ultimul timp se invart cu predilectie in jurul mancarii, ne-am dus la un restaurant chinezesc dupa spectacol. Restaurant este mult-spus pentru casa veche, batraneasca, mirosind ca la bunica mea de la Caracal acasa… in afara de motivul chinezesc de la intrare, aveai impresia ca ai gresit adresa si intri in gospodaria cuiva. Inauntru a fost ceva mai placut decat ce ne intampinase initial, iar daca poti sa treci peste micile neajunsuri, ai ocazia sa savurezi o mancare buna si ieftina. 🙂 Asa s-au incheiat aventurile noastre culinare si nu numai, dintr-un weekend dedicat femeii. 😉

Advertisements

One Response to Paine, circ si dinozauri

  1. aiaciu says:

    Da…bine…am inteles! Weekendul trecut am fost la bere in “Green Horses”, nu weekendul ce tocmai ne-a depasit!… Stiu ca… vinerea asta ne-am luat biletele de avion pentru Bruxelles, am avut jumatate de zi libera de la munca si am profitat de ea stand in casa. Asa si… la muzeul Antipa am fost ultima oara… mmm…in facultate si nu au trecut 10 ani de-atunci! Gata?!? Pentru alte inadvertente, sunati pe blond. 😛

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: