O dilema intre prieteni

December 2, 2007

Pentru ca atunci cand e ziua cuiva din gasca, iar se strange lumea intr-un singur loc si se isca discutii, apar si dileme! Pe langa subiectele politice gen: usturatorul vot avut loc recent (sau sa ii spun: “lipsa de” vot?!?! :D), “motanul felix” (inca nu mi-e clar: who?!?!), si Base; printre armaturi, grinzi, consultanta si farmacii, apare si dilema lui “personal jesus”. Sa explice mai bine autorul: “It’s a song about being a Jesus for somebody else, someone to give you hope and care. It’s about how Elvis was her man and her mentor and how often that happens in love relationships; how everybody’s heart is like a god in some way, and that’s not a very balanced view of someone, is it?” (Martin Gore – compozitorul melodiei inspirat de Elvis and Me by Priscilla Presley)… Johnny Cash – desi s-a nascut cu mult inainte ca generatia DM sa apara – a facut doar un cover dupa “Personal Jesus” in 2002 – cover inclus pe ultimul lui album ( American IV: The Man Comes Around). Si da, din pacate alte albume nu va mai scoate curand. 😦 The “Man in Black” a lasat in urma o discografie frumoasa, multa muzica rock, dar si country… iar melodia cu care va ramane in istoria muzicii (pe langa cea a celor de la DM) este “Ring of Fire”. 😉

Advertisements

Martinel si dubi-doasa

December 2, 2007

Daca Sf. Andrei vine de obicei cu strigoi, grau incoltit in ajun si visat noaptea despre cei ursiti – sau cel putin asa se spune! – la noi a venit cu friptura de porc, salata chinezeasca si carnaciori foarte buni din carne frageda de pui gasiti si gatiti pe la prieteni cu nume de “ardei”.  🙂 Asa am aflat despre “ce vraji facea Samantha” pe gheata atunci cand era mai tanara; am vizionat filme cu decalaj maaare de sunet si cu imagine indoielnica, dar cu valoare sentimentala si deci frumoase; am alergat dupa ciocolata dar nu ne-am facut pofta pentru ca “nu se mananca dulce inainte de masa” 😀 ; am ras mult desi nici acum nu ne aducem aminte de bancul cu broscuta (sic!) si s-au facut “remember”-uri cu Martinel… Martinel e un prieten drag de plus, din copilarie, care si-a rupt gatul in mana criminala a fratelui … sincer – nu inteleg nici acum ce-a facut de-a ajuns acolo! E numai vina lui!!! Dar fetita de atunci a plans mult… si poate mai plangea si acum daca – peste ani – ea ajungand femeie, nu il regasea pe Martinel. “And they live happy…”! 🙂 Cat despre “dubi-doasa” nu mai retin ce s-a spus dar de cand am auzit cuvantul am stiut ca trebuie scris asa si mi s-a parut foarte “cul” (noua transcriere a “romglezului” “cool”! 😛 ) sa il “combin” cu Martinel (nu ca nu mi s-ar fi facut sugestii!). Iar pentru ca nu l-a introdus nimeni in dictionar (inca!), chiar imi permit sa il folosesc in forma asta… Cred ca “dubi-doasa” e pana la urma nu doar un cuvant nou, ci si o stare noua… Hmmm. 😉