Francezi si dragoste

Cu prilejul unei raceli care - timp de cateva zile - m-a pus la pat, sub pat, in pat si mi-a scos peri albi, am avut de ales: Asimov sau King? King sau Asimov? Hmm… Ok, Miller!!! Boon! Si de fapt am inceput cu Anais Nin - “Henry si June” - jurnalul interbelic al iubirii celor doi scriitori (Miller si Nin) dupa care Philip Kaufman (cel care a adaptat la imagine si cartea lui Kundera - “Insuportabila usuratate a fiintei”) a realizat filmul cu acelasi nume. Cartea cuprinde un singur an, 1931, si surprinde punctul culminant al acestei povesti de dragoste. Cel mai uimitor personaj pe masura ce citesti jurnalul este chiar cea care il scrie. Fara sa mistifice, ea incearca sa isi rezolve dilemele si relatiile prin jurnal, prin experienta marturisirii. Fidelitatea rezista aici pe alte principii: tandretea o tine aproape de sot, pasiunea o leaga de Henry, mila joaca feste varului Eduardo, nevoia de autocunoastere o domina prin psihanalistul Allendy, iar femeia June o fascineaza, ca un alter-ego minunat al ei. Anais nu se teme sa isi exploreze toate pornirile si sa le dea frau liber. Anais farmeca pe cei din jur cu usurinta si naturalete. Anais este o lume - alta! - pentru fiecare barbat in parte. Anais este carne si vis.

Ei bine, citesc in continuare Miller (mi-a revenit pofta de “gura strazii”!), n-am terminat “IT” (inca!), dar am de gand sa nu ma indepartez foarte mult de zona horror si ma duc azi la film, la “El Orfanato” despre care am auzit numai lucruri de lauda…

Raceala a trecut (aproape!), depresia a fost evitata (pana la urma!), de-acum inainte: numai succese!!! A bientot!